top of page

4F FITNESS & Wellnes Group

Public·6 members

Model Cerere Pentru Legalizarea Unei Hotarari Judecatoresti \/\/TOP\\\\


IMPORTANT! Dacă schimbarea stării civile sau/şi de nume (sau orice altceva) a avut loc în urma unei decizii judecătoreşti a unei instanţe americane (Court), aplicarea ei (de exemplu, înregistrarea menţiunii de desfacere a căsătoriei şi/sau schimbare de nume) se face după recunoaşterea sentinţei americane, în efectele sale, pe teritoriul României, conform prevederilor art.1095 şi 1096 din Legea nr.134/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Recunoaşterea în România a hotărârilor străine pronunţate în SUA se va face de către Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut în ţară, iar pentru cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, recunoaşterea se va face de către Tribunalul municipiului Bucureşti. În acest sens solicitantul va adresa cererea către acel Tribunal, personal sau prin împuternicit, cu procură specială, autentificată la notar român sau la o misiune diplomatică sau oficiu consular de carieră al României.




model cerere pentru legalizarea unei hotarari judecatoresti


DOWNLOAD: https://www.google.com/url?q=https%3A%2F%2Ftweeat.com%2F2u6VJv&sa=D&sntz=1&usg=AOvVaw1SMBBit1pfOjCLYeA3nW5T



Ultima etapă constă în înaintarea unei cereri către judecătorul competent în materie de sechestre pentru a numi un notar care să se ocupe de vânzarea bunurilor puse sub sechestru și de ierarhizarea creditorilor. Debitorul poate înainta judecătorului competent în materie de sechestre o contestație împotriva acțiunilor notarului numit. Celelalte reglementări privind vânzarea bunurilor sunt stabilite clar în lege (a se vedea articolul 1582 și următoarele din Codul judiciar). În mod normal, vânzarea este publică, însă la inițiativa judecătorului sau la cererea creditorului care inițiază sechestrul se poate organiza o vânzare privată. Veniturile rezultate din vânzare sunt împărțite ulterior între diferiții creditori în funcție de ordinea de prioritate stabilită (a se vedea articolele 1639-1654 din Codul judiciar). Litigiile referitoare la ierarhizarea creditorilor sunt aduse în fața judecătorului competent în materie de sechestre.


Asemenea celorlalte forme de executare silită executorul judecătoresc competent trebuie să fie sesizat de creditor cu o cerere de executare silită întocmită şi depusă cu respectarea prevederilor C.pr.civ.. Pentru îndeplinirea obligaţiilor executorul judecătoresc va trimite părintelui sau persoanei la care se află minorul încheierea de încuviinţare a executării împreună cu o somaţie, în care îi va comunica că are obligaţia ca, la data indicată, să se prezinte împreună cu minorul la sediul executorului judecătoresc ori în alt loc stabilit de executor, în vederea preluării minorului de către creditor iar când obligaţia de executat este aceea ca părintele căruia i-a fost încredinţat minorul spre creştere şi educare să-i permită celuilalt părinte să îşi exercite dreptul de a avea legături personale cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul executoriu executorul îi va pune în vedere, prin somaţie, să îşi îndeplinească această obligaţie. Dacă debitorul nu înţelege să se conformeze solicitării din somaţie, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, va sesiza instanţa de executare pentru a se aplica penalităţile aferente. După ce instanţa a dat încheierea de obligare a debitorului la plata penalităţii, acesta are la dispoziţie un termen de o lună, calculat de la data comunicării încheierii, pentru a-şi executa obligaţia. Dacă obligaţia rămâne neîndeplinită, executorul judecătoresc va proceda la executarea ei pe cale silită, aceasta putându-se însă face numai în prezenţa unui reprezentant al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului. Toate acţiunile executorului judecătoresc, precum şi ale celorlalţi participanţi la executare, trebuie să se desfăşoare în aşa fel încât asupra minorului să nu fie exercitate presiuni fizice sau psihice. Atunci când debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţia precum şi atunci când acesta este de rea-credinţă şi ascunde minorul, executorul judecătoresc va consemna acest fapt şi va sesiza de îndată parchetul de pe lângă instanţa de executare în vederea începerii urmăririi penale, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti. Dacă minorul este cel care se împotriveşte punerii în executare a obligaţiei arătate în titlul executoriu, se va întocmi un proces-verbal în care se va consemna acest aspect, act de executare pe care îl va comunica părţilor şi reprezentantului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului. În acest caz reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului va sesiza instanţa competentă de la locul unde se află minorul pentru ca aceasta să dispună, în funcţie de vârsta copilului, un program de consiliere psihologică, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni. La finalizarea programului de consiliere, psihologul va întocmi un raport pe care îl va comunica instanţei, executorului judecătoresc şi direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului. Primind raportul, executorul judecătoresc este obligat să reia procedura de executare silită, Dacă şi în cursul acestei proceduri se va constata că refuzul minorului persistă, acesta împiedicând realizarea executării, creditorul poate sesiza instanţa competentă de la locul unde se află minorul în vederea aplicării unei penalităţi. Cu privire la modul de îndeplinire a obligaţiilor puse în executare, executorul judecătoresc va întocmi, un proces-verbal în care va constata modul de îndeplinire a obligaţiilor.


Una dintre condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea unei astfel de acțiuni este să se facă dovada refuzului nejustificat al pârâtului de a încheia contractul în formă autentică. În acest sens în doctrina juridică s-a subliniat că în situația în care lucrul se află în patrimoniul vânzătorului, la cererea promitentului-cumpărător, instanța îl poate obliga pe promitentul-vânzător, dacă refuză nejustificat să încheie contractul promis, să-și respecte obligațiile asumate, chiar și fără acordul lui.


Notarul public poate certifica urmatoarele fapte pe care le constata personal: faptul ca o persoana se afla in viata, faptul ca o persoana se afla intr-un anumit loc, faptul ca persoana din fotografie este aceeasi cu persoana care cere certificarea, faptul ca o persoana, ca urmare a unei somatii sau notificari, s-a prezentat sau nu intr-o anumita zi si la o anumita ora la sediul biroului notarial si declaratia acesteia. Notarul public poate de asemenea certifica, la cerere, procesele-verbale si hotararile adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor societatilor comerciale.


About

Welcome to the group! You can connect with other members, ge...
bottom of page